Fraţi creştini, a apărut numărul 9 al ziarului “Studentul Ortodox”.

Dacă doriţi să intraţi în posesia acestei publicaţii sau să ne ajutaţi în distribuirea ei, vă rugăm să ne contactaţi prin intermediul poştei electronice şi telefon:

ascor_rm@yahoo.com

sau la tel. 079600416

“Studentul Ortodox” trebuie să ajungă în orice cămin studenţesc, în orice universitate şi liceu!

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Ziarul se distribuie GRATUIT.

Imaginația este una din facultatile mintale de cunoastere a omului. Prin imaginție adesea ințelegem reprezentarea unor lucruri sensibile atunci când acestea nu sunt de față. Imaginația pe de o parte, această facultate a omului de a transforma percepțiile în imagini( prin imagini se întelege orce închipuire) corespunzătoare și de a le reproduce, atunci când memoria le-a păstrat și pe de altă parte, este capacitatea de a produce prin combinarea mai multor imagini, imagini cu totul noi.

Imaginația astfel este capabilă să capete 3 forme:

a)      a unei imaginații producatoare de imagini

b)      a unei imaginații reproductive

c)      a unei imaginații creatoare

fiecare din acestea, se bazează pe cea precedentă. Sub cele două ultime forme (b,c) în condiții prielnice apar visele.

Omul este ființa ce înregistreză în memorie lucrurile care se văd, asfel formându-se  imagini șablon, prin care  transformă cuvântul în imagine și invers, sau într-un anumit proces de lucru. Datorită capacității mintale și memoriei, imaginile care sunt acumulate din exterior, prin senzații sunt filtrate gradat, în depentență de importanță, densitate, și impactul care îl produc. Restul imaginilor se păstează pe măsura întrebuințării lor, dar oricum toate sunt depozitate în subconștient, iar în anumite situații ies la iveală.

Prin semnale din exterior, cu ajutorul memoriei,  în minte apare imaginea, care este aplicată semnalului, dar ceia ce a produs imaginația, coincide obiectului numai intr-o forma Continue Reading »

Basarabia, cel mai pătimit și dramatic spațiu românesc,  a dat patrimoniului cultural  nume și personalități de excepție. Dacă ne referim la patrimoniul de carte, gândul ne duce imediat la colecţia Petre Draganov şi la muzeul cărţii înfiinţat de el la Comrat. Când vorbim de colecţii de antichităţi ne apare în minte arheologul Ion Suruceanu şi Muzeul Pontului Scitic fondat de el şi, în acest şir, un loc distinct îl ocupă o colecţie de unicat: carte, grafică, pictură, sculptură – colecţia lui Gheorghe Bezviconi. Valoarea acesteia din urmă,  este inestimabilă pentru că arta basarabeană interbelică aproape că nu s-a păstrat. Colecţia muzeului de stat, care constituia patrimoniul pinacotecii municipale, fiind evacuate în 1941, la începutul războiului, a dispărut. S-au păstrat accidental unele lucrări în familiile creatorilor ori la rude şi prieteni, şi colecţia cea mai bine întocmită rămâne a fi cea a lui Gheorghe Bezviconi, însumând circa 100 de piese. Continue Reading »

Astăzi, 27 august 2010, cetățenii Republicii Moldova sărbătoresc 19 ani de independență.

Republica Moldova si-a proclamat independenta la 27 august 1991, în perioada de destrămare a fostei Uniuni Sovietice.  La 27 august 1991, în centrul Chișinăului a fost convocată Marea Adunare Națională, iar în aceeași zi a fost convocată ședința extraordinară a parlamentului, care a adoptat cu majoritate absolută de voturi Declarația de independență a Republicii Moldova. Independenţa Republicii Moldova a fost recunoscută la Continue Reading »

Credincioşii din toată ţara au participat ieri, 15 august, la hramul Mănăstirii Putna din judeţul Suceava. Cu acest prilej, pictura bisericii voievodale a fost sfinţită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, informează „Ziarul Lumina”. Totodată, aşezământul monahal a primit al doilea hram pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.  La acest eveniment de o importanță istorică deosebită pentru neamul nostrum a participat și ASCOR Chișinău.

Pelerinii din toată ţara au venit încă de sâmbătă după-amiază la Mănăstirea Putna pentru a participa la slujba hramului Adormirii Maicii Domnului. Oamenii au intrat în prima ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare şi s-au închinat icoanelor din sfântul lăcaş, dar şi la mormântul slăvitului voievod. Continue Reading »

În perioada 29 – 31 iulie 2010, la Nemțișor, aflat în vecinătatea Mănăstirii Neamț și a Schitului Icoana Nouă, a avut loc Adunarea Tinerilor Crestini Ortodocsi din Mitropolia Moldovei si Bucovinei cu tema „Tânărul – între reușită și eșec“. La aceasta intrunire au participat 400 de tineri din România, printre care și filiala ASCOR Chișinău. Acest eveniment a fost deschis cu oficierea Sfintei Liturghii de către Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de IPS Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. Din soborul de preoţi au mai făcut parte protopopi, preoţi profesori de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, dar şi preoţi care coordonează activitatea Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi Români (ATOR) din filialele de pe lângă protopopiatele Arhiepiscopiei Iaşilor. Continue Reading »

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea, Naniescu – numit „cel sfânt şi milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX, după Sfântul Calinic de la Cernica.

Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache şi al prezbiterei Teodosia, din satul Răzălăi-Bălţi, născut la 15 iulie, 1818. După doi ani, tatăl său moare, şi mama sa rămâne văduvă cu doi copii, Ioan şi Ieremia. În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi pe copilul Ioan, pentru a învăţa carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul şi muzica psaltică. În anul 1834, ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focşani, unde aduce şi pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge eclesiarh la Episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan.

La 23 ianuarie, 1835, rasoforul Ioan este călugărit cu numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la Seminarul din Buzău, atunci înfiinţat, pe care îl termină în 1840. Apoi, între anii 1840-1847, urmează Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti. Continue Reading »